Traim in Romania, si asta ma scarbeste tot timpul!

   Stiu, multi vor spune ca titlul este inspirat de Mircea Badea (aici este nevoie de o paranteza: sunt optimist pentru ca am spus "multi" desii nu cred ca am prea multi cititori). Bun, stiu ca titlul pare cam dur, cam plin de "revelatie" de moment, dar chiar daca este a mia oara cand o spun, mi se pare ca nu am spus-o indeajuns de multe ori incat sa ajunga la urechile tuturor cetatenilor "onorabili" ai acestei tari si nu numai: " Imi este scarba!!!". Si daca tot m-am lansat in declaratii acum trebuie sa le si sustin. Fara sa dramatizez pot spune ca ma inceput sa constientizez in ce lume sunt nevoit sa imi duc existenta pentru urmatorii "n" ani. Si nu vad nimic roz in fata, sau ceva care sa-mi incurajeze rasarirea vre-unui zambet pe fata destul de stearsa pe care o am momentan in dotare. Ne scuzam, ca societatea este de vina, sau ca nu avem posibilitatea sa prosperam, sa iesim din tarana saraciei si a anonimatului, dar din punctul meu de vedere, problema principala suntem noi. Noi, bine cu mult ajutor si din partea distinsilor nostrii conducatori, care vegheaza asupra binelui nostru etc etc etc, dar mie mi se pare ca problema principala este cetateanul de rand care isi accepta conditia josnica, asemenea unui animal. Stiu, suna a propaganda de curtea scolii, stiu, probabil radeti deja, si mai stiu, ca poate din cauza asta suntem unde suntem, pentru ca ne multumim sa criticam si atat.  Ma uit in stanga si in dreapta cand merg pe strada, bine, locuiesc intr-un "ceva care vrea sa fie oras" de la care nu trebuie cerut prea mult pentru ca oricum ofera nimic. Si mereu cred ca nimic nu ma mai poate impresiona, dar de fiecare data imi dau seama ca m-am inselat. Oricum o sa inchei aici pentru a nu devni foarte acid, in exprimare, si voi reveni cu exemple concrete, probabil cu aceasi tenta de propaganda, necesara dupa parearea mea! 

P.S. In Romania te poti astepta la ce e mai rau, pentru ca oricum iti vor fi intrecute asteptarile!!!

Monotonia zilnica...

E monotonie, peste tot si aproape in orice lucru care ma inconjoara! S-a asternut pe nesimtite in ultima vreme peste oamenii din jurul meu, contaminand incet si sigur. Nimic nou nu se mai petrece, am ajuns sa imi pot prezice cu exactitate matematica ce voi face urmatoare zi, fie ca este o zi din saptamana fie ca este o zi din week-end. Si cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, intervine si programul de la scoala care pot spune asa cum am facut si in postarea anterioara ca este plicticos, enervant, stresant si aproape inutil. Nu stiu daca ati observat, dar in ultima vreme nimeni  nu prea mai are chef de nimic (vorbesc acum de cercurile mele de cunoscuti) si am incercat sa gasesc cauzele petru care se intampla asta. Spre deosebire de alte dati, acum nu am gasit vinovatii, dar am cateva banuieli care nu sunt foarte intemeiate asa ca prefer sa nu le expun. Cel mai mult conteaza ce trebuie sa facem sa iesim din aceasta stare de "amorteala"! "Actiuuune, vreau actiuneee!" cam asta e, in mare, rezolvarea la care m-am gandit eu pentru aceasta problema. As vrea sa vad si parerile voastre (potentialii cititor) cu privire la acest subiect! Eu revin cat de curand ! 

Scoala, pierdere de vreme sau castig de...

Da, subiectul asta il am de mult in cap, dar nu prea l-am expus celorlalti sau daca l-am expus nu am discutat foarte mult. Totusi acest subiect, despre utilitatea lucrurilor pe care le facem la scoala, este foarte important. V-ati intrebat vreodata "Cu ce am ramas eu azi dupa ce m-am chinuit sa ma trezesc la 7, dupa ce m-am tarat pana la scoala, dupa ce am suportat si am inghitit anumite conditii, gen vantul care bate prin fereastra mai tare ca pe faleza?" Eu am facut chestia asta de cateva ori, dar nu prea am gasit un raspuns care sa contina mai mult de un cuvant si anume: "Nimic!". Am incercat sa imi dau seama de ce predomina acest raspuns. In prima faza am crezut ca vina principala suntem noi, elevii, dar dupa o privire mai atenta mi-am dat seama ca nu prea este asa, si m-am gandit la un al doilea vinovat si anume: sistemul.  Si nu vreau sa fac propaganda ieftina gen cea de la televizor, facuta de acei papagali motati, prafuiti, asa zisi deontologi. Dar asta e problema principala: sistemul! Societatea a evoluat, lumea a evoluat, locurile de munca au evoluat, sistemul de educatie in esenta a ramas la fel. Incapabili, putin retarzi, si pilosi cam astea sunt cuvintele care i-ar caracteriza pe toti ministrii care si-au plimbat fundul pe fotoliu de la minister.  Nimeni nu poate renunta la ideea usor comunista : "TREBUIE sa stii de toate!!!". Dar mie nu imi este util acel "toate" asa ca eu nu vreau sa parcurg anumite materii.  Si profesorii, mi se pare ca sunt o parte din problema, pentru ca nu majoritatea nu pot renunta la gandirea veche, iar cei noi nu sunt foarte capabili pentru ca nici un tanar care are prea multe de gand cu viata lui nu se face profesor,sau eu asa cred in urma catorva exemple date de viata de zi cu zi. Nu stiu ce sa mai zic despre acest subiect. Nu sunt tipul mult prea rational, dar am incercat si eu, nu stiu cat de mult am reusit, dar si intentia conteaza! Acum astept si parerile voastre. Revin, cand voi avea ceva de zis, poate mai interesant!

...Twilight

Nici nu stiu ce sa mai cred despre oameni, in general despre tinerii de varsta mea! Acum cateva saptamani, am auzit de la cineva de acest minunat film Twilight. Bun, l-am luat, l-am vizionat, l-am apreciat (mai mult sau mai putin) si cam atat. Am remarcat actorul care joaca personajul principal,Robert Pattinson, am remarcat actiunea care este bunicica dar nu impresioneaza si cam atat... Dar mediatizarea si mai ales hazardarea unor oameni pentru acest film si pentru aceasta poveste ma impresioneaza! NU vreau sa se ineleaga nimic gresit, fiecare cu gusturile lui, dar chiar nu am putut sa inteleg ce tot place atat de mult la filmu asta care pana la urma pe o scara de la 1 la 10 d-abia daca ar ajunge pe la 6 in opinia mea. Cred ca am cateva raspunsuri, dar as astepta niste raspunsuri si de la simpatizantii acestui film. Din punctul meu de vedere, filmul este o "blasfemie" in materie de "filme cu vampiri" adica nu respecta nici in cea mai mica masura tiparul de bun simt al vampirilor, "vamprii" prezenti aici fiind parca inventati de un copil putin intarziat, crescut cu televizorul si care nu prea stie bine unde este usa pe perete.  :)) Cam atat pentru moment, si chiar as vrea niste opinii ale voastre despre acest film! Revin:P!

Prima zi...

Salutare tuturor! Probabil ca nu este nevoie sa ma prezint pentru ca nu imi place sa fac asta, daca ma cunoasteti foarte bine, daca nu este si mai bine ! Acesta este primul post pe "blogul meu" si sper sa nu fie prea stangaci facut! Nu stiu daca ma pricep la asta, dar incerc! :P Voi revenii cand voi avea ceva mai interesant de zis !