Bucurati-va (din) timp!

"Trece timpul ca nebunu'/Si cu el si noi" asa spune un cantec vechi al lui Gica Petrescu pe care il auzeam eu cu ceva vreme in urma. Da, am facut 20 de ani, pentru unii nu pare mare chestie, nici pentru mine nu a fost la prima vedere. Insa, stand si privind in urma realizez cam cat de mult inseamna asta pentru mine. Nu, nu va ganditi ca este un articol plicticos in care eu regret trecerea timpului sau in care ma vait ca nu mi-am dat seama de perioada ce a trecut. Vreau doar sa imi expun cateva ganduri legate de acest eveniment, dupa cum spuneam, odata ce privesc in urma la acesti douazeci de ani vad toti oamenii pe care i-am cunoscut si care acum probabil ii mai intalnesc pe unii mai des pe altii mai rar. Vad toate lucrurile pe care le-am facut, toate evenimentele, toate realizarile si nereusitele pe care le-am avut si ajung la concluzia ca timpul nu a trecut degeaba pe langa mine si nici eu nu am trecut fara sa-mi fac simtita prezenta pe langa el. Un prieten imi spunea cu o seara in urma " acum, singurul lucru pe care il avem cu adevarat este timpul!", are dreptate si cred ca trebuie sa ne bucuram cum putem mai bine de acest timp. Tin cu aceasta ocazie sa multumesc tuturor pentru urari si in acelasi timp sa le urez si eu acelasi lucru : Bucurati-va (din) timp!

"Să ne râdem!"

2011

Suntem in 2011, si nu ne e deloc bine. Ma gandesc de ce ne e frica de 2012? Bine, nu trebuie sa va mentionez cam cat de ingusti sunt oamenii care se gandesc ca 2012 este finalul acestei ilustre si oarecum civilizate omeniri. Am vrut sa sar peste acea parte in care ma scuz ca nu am mai scris pentru ca pana la urma m-am gandit ca pe nimeni nu intereseaza de ce nu mai scriu eu, pentru ca important mi se pare ca scriu si nu reciproca. In fine, dupa cum spune si titlul, 2011 an din viata noastra trecut deja jumatate. Ne-am schimbat de cand n-am mai aparut ceva pe aici asa ca ma simt in stare sa fac o radiografie societatii si sa trec in revista ceea ce s-a petrecut in tot acest timp. Din punct de vedere politic o sa fiu scurt si la obiect : "ne ia dracu'" la propriu, mai scurt si mai concis nu se poate exprima starea noastra politica. Atata timp cat suntem condusi de sleapca asta portocalie tot asa o sa ne fie, si am obosit sa mai incerc sa formez o imagine clara asupra acestui fapt celor ce nu sunt in stare sa o aiba. Sunt multumit de faptul ca am dat de Bucuresti, "centru' jmecheriei" cum ar zice baietii de la mine din oras ce stau cu lehamite si mananca seminte in fata parcului. Si normal, va intrebati de ce ma bucur ca am dat de aceasta minunatie. Simplu, acum cred ca mi-am largit foarte mult viziunea despre lume si mai ales am realizat in ce fel de lume traim. Este foarte simplu sa umilesc din cuvinte aproape tot ce am vazut aici, sa mictionez pe "civilizatia" de aici si pe stilul de viata de 2 lei din aceasta splendida metrolpola dar nu o voi face pentru ca eu un baiat simplu de la tara,practic, m-am folosit de aceste aspecte negative pentru a ma orienta mai bine in viata. Da, detaliat! E mai greu sa imi amintesc tot ce ar merita mentionat intr-un post de 500 de cuvinte! Insa pot spune ca acum vad mult mai de aproape paturile sociale pe care le injuram in posturile mele vechi, am de-a face cu acea comunitate ecuatoriala bastinasa tot mai mult fara voia mea, am vazut ce inseamna aglomeratia, ce inseamna sa te impingi ca boul la metrou, ce inseamna aglomeratia si de ce nu e bine sa iti folosesti masina decat noaptea. Multumesc pe aceasta ocazie demnitarilor pentru formarea mea si pentru minunatele conditii de viata oferite. O sa va intrebati ce este cu titlul, sincer sa va spun nici eu nu stiu clar, poate imi spuneti voi.

Chronofixe Type XX

Fabricat de casa Dodane, intre anii 1950-1980, pentru aviatia franceza dar si pentru civili.

M-am intors!

Am avut o perioada de retinere in ceea ce priveste activitatea acestui blog, nu pentru ca nu as fi avut despre ce sa scriu, ci pentru ca nu am avut timpul si sincer nici dispozitia sa o fac. Dar acum m-am intors si scriu aceste randuri la primele ore ale zilei, pentru mine, alaturi de o cana de cafea si de propunerea de a nu-mi mai intrerupe activitatea atat de lung. Cum introducerile lungi sunt perfect nefolositoare, va invit sa urmariti postarile viitoare.